Şi blondele citesc… codul rutier

Stăteam în staţie şi, din marea grămadă de oameni care aşteptau autobuzul uitându-se nerăbdători în zare, s-a distins această blondă ce stătea pe băncuţă. La început m-a uimit imaginea. E prima persoană pe care o văd citind într-un spaţiu public, spaţiu care nu e ceainărie, librărie sau bibliotecă. Şi tocmai când o apreciam că uite domne, oamenii mai şi citesc, blondele mai şi citesc, am văzut că-i cam colorată cartea… Adică gen ceva manual alternativ. Dap, asta şi era. No, e bine că se citeşte şi altceva. Mai ales că e vorba de codul rutier. Că m-am săturat de blonde la volan care nu ştiu să se asigure când schimbă banda, să semnalizeze sau să se uite în oglinzile retrovizoare.

Un câine gălbior care dormea la soare, sub zidul cetăţii, a întrerupt-o pe blondă. Dar numai pentru o fracţiune de secundă în care ea şi-a dat seama că nu-i pericol, după care a continuat să citească impasibilă.

Câinele, ca orice vietate ce vine după somn, a continuat să-şi întindă oasele. Că ce-i păsa lui de blondă, de creierii ei încinşi, de codul rutier ori de şoferiţe blonde.

Şi cum, în fapt, blonda aştepta să treacă timpul, s-a uitat la ceas, a închis cartea, a băgat-o în geantă, s-a ridicat şi a plecat agale. Că nu cred că a fost gonită de insistenţa pentru un strop de iubire a câinelui. Noi îi urăm baftă la examen şi să fie atentă când iese în trafic. Păi nu?

4 Comentarii