Puii de sex masculin din industria ouălelor, care cocoșei fiind, nu pot da ouă, dar nici carne, nefiind rasă de carne
Puii de sex masculin din industria ouălelor sunt omorâți (prin măcinare de vii, gazare sau asfixiere) cocoșei fiind, nu pot da ouă, dar nici carne, nefiind rasă de carne

Intrăm în Săptămâna Mare și cu toții știm ce înseamnă asta, în principal, la români: goana după carne de miel și ouă de vopsit. Am văzut acum vreo lună filmul ”Păsări libere” și tema se poate transpune și în Paștele ortodox. În film e vorba de Ziua Recunoștinței la americani tratată din punctul de vedere al păsării, al curcanulu – ființa care e ucisă pentru a fi pusă pe masa altei ființe, chipurile superioară. ”Miei liberi” – așa ar trebui să se facă un documentar, ca să înțelegem cu toții mai bine cum este să te naști și să nu-ți trăiești nici măcar copilăria pentru a fi ucis și mâncat pe grătar, de Paști.

Și încă și mai crudă mi se pare povestea oului. N-am nicio statistică, dar bănuiesc că în săptămâna de dinainte de Paști se vând câteva zeci de milioane de ouă în România. Ca fapt divers, într-o zi obișnuită în SUA se comercializează 220.000.000 de ouă!!! Nu o să aduc în discuție bolile de inimă, diabet II sau cancer de care este legat consumul uman de ouă, ăstea sunt chestiuni destul de larg cunoscute (în ciuda ”studiilor” din ultimii ani care încearcă să le spele proasta reputație). O să scriu despre partea obscură a industriei ouălelor.

Nu de puține ori am primit întrebarea ”Bine, bine, nu mănânci carne că nu vrei să moară niciun animal ca tu să te hrănești, dar ce treabă au laptele și ouăle? Nu moare nicio ființă când tu mănânci un ou…”

Vă rog, trebuie să vă informați mai temeinic, căci dacă spuneți asta înseamnă că nu prea știți nimic despre industria ouălelor. TOȚI PUII MASCULI SUNT OMORÂȚI LA SCURT TIMP DUPĂ CE IES DIN OU DOAR PENTRU CĂ SUNT DE SEX MASCULIN. Și nu pot face ouă. Și pentru că nu sunt păsări ”de carne”, neputând lua în greutate atât de mult și de repede încât să fie ținuți în viață și îngrășați rapid ca după șase luni să fie tăiați și vânduți în supermarket, sunt anihilați. Ați vizionat vreun documentar despre asta, să vedeți cum sunt băgați de vii la grămadă, cu miile, în blendere gigantice? Trebuie, înainte să mai spuneți că nu moare nimeni pentru omleta de la micul dejun.

Ar trebui să știți că există păsări de ouă și păsări de carne. De-a lungul secolelor de la domesticirea găinii, oamenii, prin tehnci de reproducere selectivă, au ajuns să ”îmbunătățească” natura. În ultimul secol, prin artificializarea condițiilor de trai și hrană, au reușit să facă ca un pui să-și atingă ”maturitatea” la șase luni, pentru a fi gata de vândut consumatorului drept carne, dar el nu este decât un pui obez! Tot în ultimul secol, prin manipulare genetică, au reușit să facă ca o găină care în mod normal nu ar da mai mult de 12 ouă pe an să facă peste 300!!!

Deși o să spuneți că voi luați ouă de la țărani, aflați că cel mai mare procent din ouăle comercializate la nivel mondial provine de la găinile care trăiesc în cuști, fără lumină naturală, fără aer curat și fără spațu să-și întindă aripile
Deși o să spuneți că voi luați ouă de la țărani, aflați că cel mai mare procent din ouăle comercializate la nivel mondial provine de la găinile care trăiesc în cuști, fără lumină naturală, fără aer curat și fără spațu să-și întindă aripile

Poate că găina ouătoare nu moare în fix momentul producerii oului, dar în cele din urmă moare, și asta undeva între primul și a doilea an de viață. Deci nu de bătrânețe, că în mediul el natural trăiește aproximativ 10 ani. De ce moare găina ouătoare? De durere, de oase rupte, de osteoporoză, de foame (asta când nu este omorâtă din motive de lipsă de randament). Oul este menstruația găinii și, la fel ca noi femeile omului, găina trece prin niște chestii destul de intense la ovulație. Organismul găinii depune un efort considerabil cu fiecare ou făcut, pierzându-și astfel echilibrul mineralelor. Printre altele, găina va cheltui mari cantități de calciu pentru coaja oului, iar dacă credeți că așa e normal și natural, ca găina să facă ouă, vă repet: informați-vă mai bine! Găina, la fel ca și alte păsări, ovulează doar o dată sau de două ori pe an, câte 4-5 ouă, pentru a face unul sau două rânduri de pui. Prin manipulare genetică, omul a reușit să facă găina să ouă de 5-6 ori pe săptămână! Prin această super-producție de ouă, găina rămâne fără calciu suficient în oase, că să numim cea mai evidentă consecință.

”Este o conceptie gresita destul de comuna ca gainile „dau” oua asa, natural, dintotdeauna, deoarece gainile ouatoare moderne au fost selectate intensiv pentru a se oua intre 250 si 300 de oua pe an. Dar in salbaticie, gainile, ca toate pasarile, se oua doar in timpul sezonului de imperechere – in principal primavara – si doar atatea oua care sa asigure supravietuirea speciei” – din articolul ”Ouăle, ce mâncăm noi cu adevărat

Efortul depus pentru fiecare ou, asociat cu lipsa de mișcare, pentru că peste 90% din găinile ouătoare din lume trăiesc în cuști mici și înghesuite, face ca găinile să se îmbolnăvească foarte repede: tumori, peritonite, blocaje ale oului, prolaps uterin (urmare a modificărilor genetice prin care găini mici au fost forțate să facă ouă neneatural de mari), demineralizarea oaselor, osteoporoză și fracturile asociate, paralizie totală, etc.

Sincer, nu aveți niciun dram de empatie în urma celor citite până acum? Dacă era vorba de o ființă mai nobilă, vă interesa mai mult? Să zicem că toate bolile ăstea sau o parte din ele erau asociate pisicii voastre sau câinelui pe care-l iubiți atât de mult, atunci ați fi simțit puțină durere și milă? Sau dacă ar fi vorba de niște oameni, rude, prieteni sau colegi de muncă, durerea osteoporozei lor v-ar durea și pe voi? Nu sunteți voi de vină pentru boala lor, dar totuși simțiți compătimire și vi se întristează sufletul la gândul vieții lor nefericite…

Și atunci, de ce nu vă doare când e vorba de durerea pe care o cauzați voi, direct, prin consumul de ouă și încurajarea industriei ouălelor?

Nu vreau s-o ia nimeni în mod personal, nu mă adresez nimănui anume (nici măcar cunoscuților apropiați ori mamei mele, care se pregătește de vopsitul ”tradițional” al ouălelor). Vreau să îndemn pe cei care citesc să citească fără ranchiună și să vadă adevărul cu mintea deschisă: industria ouălelor este una de miliarde de euro anual și mare provocatoare de suferință, condusă de oameni fără scrupule și fără pic de considerație față de orice altă ființă.

Îndemnul meu este să deveniți vegani, să încetați să mai susțineți o industrie producătoare de suferință și de moarte. Începeți cu acest Paște: faceți salată de cartofi fără maioneză, plăcinte fără ouă și refuzați să mai ciocniți menstruația găinii! Și lăsați mieii să trăiască, sunt convinsă că celor mai mulți dintre voi nici nu le place carnea de miel.

Cu ajutorul nostru, al consumatorului, cele câteva miliarde de găini ouătoare care există la ora actuală pot fi mai puține peste zece ani și peste alți zece ani tot mai puține. De ce nu, în 100 de ani, omenirea să renunțe complet la consumul de ouă și astfel să nu mai existe nici industrie, nici găină care să fie nevoită să trăiască în cușcă, nici găină care să fie făcută ciorbă că a scăzut randamentul de ouă (referitor la găinile de la curte, știu cum e, am copilărit la țară), nici găină căreia i se frâng picioarele de la lipsa de calciu și nici pui care să fie măcinat de viu doar pentru că este cocoșel.

Consider că de multe ori facem lucrurile în modul în care le facem și continuăm să trăim cu aceleași convingeri și obiceiuri de viață din ignoranță. Ignorăm adevărul cu știință sau nu, de multe ori nici nu ne punem întrebări cu privire la natura lucrurilor pe care le folosim, alimentelor pe care le mâncăm. Așa am fost și eu cu consumul de produse de origine animală, așa sunt încă cu privire la alte aspecte (încerc să mă deștept când mă pălește-n față informația). Mâncam ouă ocazional, des dacă e să punem la socoteală toate produsele procesate industrial, colorat ambalate și vândute în supermarketuri, produse care conțin ouă într-un fel sau altul. Am renunțat la ele când am devenit vegetariană și am înțeles că nu-mi aduc niciun nutrient care nu se găsește în produsele de origine vegetală, ba dimpotrivă, îmi fac rău. Apoi, pe drumul evoluției mele spre veganismul etic, am înțeles răul pe care îl provocam eu altei ființe, fără să bag măcar de seamă. Și m-am bucurat că nu mai mănânc ouă.

Dar dacă aș fi aflat cu ani în urmă lucrurile pe care le scriu aici, sunt convinsă că aș fi devenit mai repede vegană, și ar fi fost în primul rând din empatie și dragoste față de animale, și nu neapărat din considerente de sănătate (căci erau vremuri în care mâncam margarină cu pâine, covrigi și forneti toată ziua, deci nu-mi păsa prea mult de nutrienți sau de carcinogeni).

Vă răg, dacă ați ajuns până la finalul articolului meu și mă priviți cu dezgust, vă mulțumesc, dar n-aveți de ce, nu eu am inventat toate astea. Citiți și acest articol (în engleză) ca să vedeți cum cresc cu adevărat găinile ouătoare, cum mor de foame paralizate în fundul cuștilor sau cum sunt omorâte la vârsta de 72 de săptămâni pentru că le-a scăzut productivitatea. Considerați că ei sunt monștrii, cei care dețin fermele avicole? Nu, noi suntem, că noi cumpărăm cu cartoanele ca să facem clătite, omletă sau ouă roșii de Înviere.

*pentru cei care nu văd pădurea din cauza copacilor: găina din curtea bunicii este și ea produsul a mii de generații de reproducere selectivă și a decenii de modificare genetică (nu doar găinile din fermele avicole sunt modificate, ci și cele ce au ajuns la țară, căci și țăranii cumpără de multe ori găini de la oraș), de aia și ea este atât de fertilă și face sute de ouă pe an; nu pentru că așa a făcut-o natura. Găina Roșie de Junglă, cea din care descinde găina pe care a domesticit-o omul pentru a-i mânca ouăle, face 8-12 ouă pe an, cât să asigure supraviețuirea speciei.

**repet, argumentul pe care-l aduc toți când vine vorba de cruzimea din spatele acestei afaceri, cum că bunica, găina de la țară și ouăle cele bune și sănătoase de acolo (la fel ca și carnea de la țară, da, și aia e nemaipomenit de sănătoasă), este destul de slab, în condițiile în care peste 90% din ouăle consumate provin din fermele avicole cu cuști supraetajate