Salariu de muncitor român pe plantaţia de banane canariote: 1.200 de euro

Data:  azi, 14 mai 2010

Locul: San Eugenio Alto, lângă Siam Park, Tenerife

Scopul: treking în flip flops pentru un fotoreportaj la plantaţia de banane de lângă Siam, dar şi în căutarea unui loc de muncă pentru Seb

În spatele dealului pe care este situat San Eugenio Alto se află o mare plantaţie (finca, în spaniolă) de banani. Cei mai mulţi dintre muncitorii care lucrează pe această finca sunt români. Muncesc 6 ore pe zi şi câştigă între 800 şi 1.200 de euro lunar. Cei care au ales să locuiască într-una din casele construite de proprietarii plantaţiei chiar la marginea acesteia primesc salariu doar 800-900 de euro, pentru că 200 le sunt opriţi în contul chiriei şi facturilor de utilităţi. Casele nu sunt extraordinar de primitoare, au pardosea din ciment, geamuri mici şi doar câţiva metri pătraţi de pământ în faţă pentru nişte verdeaţă care să bucure ochiul. Dar au dormitor, un living mic, bucătărie şi baie, deci pot asigura un minim confort muncitorilor din plantaţie.

Ce ne-a uimit pe mine şi pe Seb este bunăstarea românilor care muncesc şi locuiesc la fincă. Lăsând la o parte valul de manele care ne-a izbit cum ne-am apropiat de zona de locuit, toţi români de acolo aveau maşini. În faţa fiecărei case stătea parcat câte un autoturism. Nu rable, nu maşini vechi, nu maşini ruginite. BMW-uri bune (cam asta dă nivelul valorii pentru mulţi români… dacă are BMW e cel mai tare – posibil să exagerez), Peugeot-uri relativ noi, câteva maşini de teren gen Pajero şi Patrol, adică cam nimic sub 2.500 de euro, la preţurile de aici, fireşte. Finca este situată cam la trei kilometri de cel mai apropiat supermarket şi având în vedere că majoritatea muncitorilor locuiesc la plantaţie cu familiile, maşina este absolut necesară. Dar pe piaţa SH există maşini şi mai ieftine de 2.500 de euro, cu 1.000 de euro şi ceva răbdare se poate găsi un autoturism bun şi funcţional. Ce vreau să spun este că românilor de la banane le merge bine încât îşi permit maşini foarte bune. Asta e bine, înseamnă că în agricultură în Tenerife încă se câştigă bani.

În ce constă munca la banane? O să vă gândiţi probabil, aşa cum repede m-am dus cu gândul şi eu, că la banane n-ai ce face decât să tai ciorchinele atunci când a ajuns la maturitate şi să-l transporţi la locul de colectare. Nu-i aşa, asta e doar ultima verigă. Bananierii, ca orice altă plantă care răsare, creşte şi moare, au nevoie de copilire, tăierea frunzelor, curăţarea florilor, tăierea tulpinii care a dat deja fructul, smulgerea buruienilor dintre plante (ne-a povestit un muncitor din Timişoara că atunci când este zi de smuls buruieni, se întorc femeile rupte acasă – cică stă şeful cu ochii pe tine ca pe butelie şi nici n-ai voie să te ridici ca să-ţi îndrepţi şalele), săparea pământului, etc. Aţi înţeles că treaba nu-i deloc simplă. Vă  spun astea că poate vă trece prin cap că 1.200 de euro pe lună pe plantaţia de banane sunt bani frumoşi şi vreţi să ştiţi şi ce presupune munca asta de banano-agricultor. Toate-s bune, numai că joburi în acest sector nu sunt. De când am venit în Tenerife n-am văzit niciun anunţ în ziare (pentru muncă la roşii am mai văzut, dar nu şi la banane) iar toţi pe care i-am întrebat de locuri de muncă pe plantaţie au spus că rar se eliberează un post. Jose, şeful meu, mi-a spus că ai şanse să găseşti loc de muncă la banane dacă iei toate plantaţiile la rând şi întrebi peste tot dacă au de lucru şi pentru tine. Vom vedea mâine dacă metoda dă rezultate pentru că azi am ajuns prea târziu la fincă şi nu mai era niciun şef pe acolo.

Un amănunt foarte important despre bananele canariote. Pentru că e recesiune economică şi pentru că în pieţele europene de desfacere a bananelor este un adevărat monopol al producătorilor sud-americani, plantaţiile din insulele Canare au un viitor teribil de incert. Salariile mari pe care trebuie patronii din insule să le plătească muncitorilor (comparativ cu salariile plătite în Columbia şi Brazilia) plus irigarea masivă ce costă bani mulţi (în special în sudul insulei Tenerife, unde plouă foarte rar) îi determină pe proprietarii de plantaţii să nu poată micşora preţul bananelor şi astfel să rămână cu marfa nevândută. Cam cum este problema crescătorilor de vaci din România, care mai bine dau laptele la porci decât să-l vândă pe nimic companiilor de lactate.

Pe latura sudică a plantaţiei sunt ridicate într-un lug şir mărginit de drum vreo 25 de case pentru muncitori. Toate mici şi înghesuite.

Chiar dacă din plantaţie se vede bine de tot oceanul Atlantic, cei care locuiesc aici n-au privelişte la ocean

Aşa se vede plantaţia de banane de pe dealul din San Eugenio Alto. Jos, în stânga, este oraşul Los Cristianos. Dincolo de dealul din dreapta, Las Americas (poza asta este făcută în urmă cu câteva săptămâni)

Bananierii din finca

Majoritatea parcelelor de bananieri sunt împrejmuite cu plase. Dacă o finca este aproape de un drum circulat, aceasta este împrejmuită cu un gard înalt din ciment

[nggallery id=41]

Seb, încercând să le tragă de limbă pe banane 😀

3 Comentarii