Primul înot pe insulă. Balaurul nu-i atât de mare şi nici şapte capete n-are.

Ştiu ce gândeşte toată lumea din faţa calculatorului când vede o apă albastră şi limpede, de ocean sau de piscină. „Mamă ce m-aş mai arunca acolo şi ce m-aş mai bălăci!”. Credeţi-mă, şi eu tot aşa funcţionez, dar când bag piciorul în baltă şi simt primul fior de gheaţă-n oase, îmi fug toate ideile cu scufundări, sărituri-delfin şi bălăceli. În dimineaţa asta am zis să trec de acest prag, devedea deja jenant să fiu de zece zile la tropice, pe insula Tenerife, şi să nu fi făcut o baie aici. Cum este normal, apa-i rece doar pân ce te-nveţi cu ea, că doar sunt tropice şi nu cercul polar, iar cele 20 de grade cât are temperatura apei par foarte prietenoase după două lungimi de bazin.

O jenă încă mai avem, şi eu şi Seb, că Atlanticul încă nu l-am încercat. Dar este o chestiune de ore, că azi maxim mâine facem o întrecere până la geamandură. Şi ne-am propus să ne schimbăm rutina zilnică. Dacă acum ne trezim când ne vine, undeva pe la ora 10, eu bag o alergare şi nişte exerciţii, mâncăm, plecăm în explorare şi restul… de mâine facem altă treabă. Ne trezim pe la 07.30, băgăm înot vreo jumătate de oră în piscina de la etajul patru, alergare şi apoi ce va să fie. Că prea avem program de pensiune 😀

Scroll to Top