Paştele în Tenerife nu se simte deloc, da’ chiar deloc

Da, aici în Tenerife clar îmi lipseşte Paştele de acasă. Chit că nu trăiam eu sărbătoarea asta prea spiritual, ritualul pregătirilor, de la vopsirea ouălelor până la mersul la denii, era o chestie bună (în principal pentru că era făcută alături de familie). Pe insulă nu ai cum să simţi că este Paştele decât dacă ai familia aici şi treci sărbătorile la fel ca acasă. Altfel, este o duminică obişnuită (de fapt, nu atât de obişnuită, că majoritatea supermercado se închid mai repede decât de obicei – adică în loc de 21.30 când au oră de închidere, pe la 17-18, începând din joia mare).

Am încercat să vopsim ouă. Dar în Hiper Dino şi în SPAR n-am găsit vopsea… poate era în Mercadona, dar la ora la care ne-am întors acasă în zilele ăstea, şanse zero să găsim magazinul deschis. Aşa că azi dimineaţă, cam pe la 09.30 când ne-am trezit (la voi în România 11.30 şi deja prima masă de Paşte mâncată) am pus patru ouă la vopsit în foi de ceapă roşie. Ne gândeam noi, de fapt Seb, că dacă ouăle ies maronii de la foile de ceapă ordinară, prin deducţie logică se vor colora în ceva apropiat de roşu dacă schimbăm foile de ceapă cu unele de la cepele roşii. Drept să zic, ceva culoare au prins pe coajă, dar nedefinită… un fel de muştar spre ocru. Oricum, am ciocnit. Hristos a înviat!

Într-un fel, am simţit că este Paştele. Cum nu mănânc ouă fierte niciodată, dar niciodată în afară de prima zi de Paşte, papilele mele gustative mi-au dat semnalul de la prima muşcătură de albuş: trink, e Paştele! Că altfel, un alt trink mi-ar mai fi dat drobul, dar n-am avut, sau friptura de miel, idem. Am cumpărat ieri nişte cârnaţi din Hiper Dino, la 3,25 de euro 400 de grame… subţirei, roşii, din carne de porc. Noi nu prea mâncăm cârnaţi aşa că deseară, când îi vom prăji, vom simţi că este o zi diferită.

Altfel, spiritualitatea n-o simţi în Tenerife. Este o insulă, cel puţin în sud, în care nu vezi capele, nu vezi catedrale, nu vezi biserici. Doar dacă te uiţi ispre pe hartă, atunci găseşti. În rest, hoteluri, compexuri rezidenţiale, centre comerciale, mii de parfumerii şi sute de restaurante. Dacă ne referim la ortodoxism, în La Laguna este o parohie ortodoxă care anul trecut a serbat prima dată Crăciunul de rit ortodox în Tenerife. Dar parohia nu are încă biserică şi slujbele se ţin într-o biserică catolică… am înţeles că ăsta este planul preotului (român, de altfel) de acolo, să ridice o biserică ortodoxă, prima, pe insula Tenerife.

Acum suntem în Las Americas, am prestat câteva ore de PR pentru şcoala de surf, Seb a vândut nişte poze unor puşti care au reuşit să se ridice în picioare pe placă, acum mă duc la tenis pentru o oră, la ora 19-20 este petrecere la Monkey Beach de încheierea Săptămânii Sfinte (petrecere la care suntem şi noi invitaţi, mulţumim Kiki – instructor la şcoala de surf) şi cam asta. Deci de Paşte am şi muncit 😀

Faza tare va veni mâine, că suntem invitaţi de Florin, instructorul de golf, la o cină la nişte prieteni de-ai lui evrei israeliţi. Abia aştept, am auzit că gătesc dumnezeieşte ăştia.

PieS: Poză n-am chiar ce să vă dau ca să vă semene a Paşte, că iepuraşi, ouă sau alte simboluri nu există în Tenerife. Ilustrez postul cu o imagine trasă de Seb la Derecha (un val din Las Americas, special pentru ăia buni).

PieS 2: Am auzit că la voi a nins. Să ştiţi că nici aici nu e soare, azi a ieşit din nori doar preţ de câteva secunde. În rest, bate vântul şi e răcoare.

PieS 3: Să petreceţi sănătoşi şi fericiţi, da’ nu daţi iama în mâncare! 😀 Hristos a înviat!

7 Comentarii