Jeaninoasa şi Seb, ucenici în Tenerife la tuns de palmieri

Voi v-aţi gândit vreodată cum se tund palmierii? V-a trecut vreodată prin minte, când i-aţi văzut prin filme, pe net sau în excursiile voastre, că e mare inginerie să te urci într-unul şi să-i faci toaleta sau că e o adevărată industrie ce se învârte în jurul lor? În Tenerife toţi palmierii care se află pe loc public intră în grija Ayutamento (adică a primăriei), şi primăriile au contracte foarte generoase cu firme de canarios care se ocupă cu întreţinerea palmierilor. Fiecare palmier de pe insulă costă primăriile minim 60 de euro de fiecare dată când îi sunt tăiate crengile şi insula are mulţi, da’ foarte mulţi palmieri.

Palmierul care nu-i pe loc public poate fi tuns de oricine. Adică oricine poate, că nu-i deloc lucru uşor. Dacă proprietarul locului şi al palmierului te cheamă pe tine, specialist în tăierea-toaletarea-tunderea palmierilor, înseamnă că tu te ocupi de tot, de la tăiere până la degajarea locului de crengile tăiate iar el, proprietarul, te plăteşte cu 50-120 de euro pentru fiecare palmier, în funcţie de cât de neîngrijit era pomul când l-ai luat în primire. Ce să mai zic, cine e tăietor de palmieri aici e foarte respectat.

Dan, printre multele lui calificări :D, se pricepe şi la palmieri. Iar luni, după Paşte, l-a sunat un nene din La Laguna (nordul insulei) că are un palmier de curăţat. Aşa că ieri ne-am urcat în maşină şi am demarat spre palmier: eu să fac poze şi Seb să ajute la încărcat crengile de palmier.

Mare nebunie în nord: verdeaţă cât vezi cu ochii şi răcoare, da’ răcoare dintr-aia ca-n peşteră. Pfuai, nu încetam să ne mai minunăm cu toţii, parcă ajunsesem într-o oază, noi care veneam din deşertul din sud. Palmierul mare-mare şi mândru de stufos. Io, total pe dinafară, zic: „Danule, hai că nu văd multe frunze uscate de tăiat, într-o oră plecăm d-aici”. Ori nu, o toaletă completă pentru un palmier înseamnă că-l lasă doar cu vreo 20 de crengi în vârf, restul merg la limpio (adică un fel de groapă de gunoi, dar nu de gunoi-gunoi, ci de chestii reciclabile).

Cu scară, ham şi corzi de alpinism utilitar, drujbă, macetă, cască de protecţie şi toate sculele, deh, ca specialiştii, Dan i-a venit de hac în trei ore şi vreo jumate. A trecut peste cuiburi de şobolani, de porumbei şi de alte vieţuitoare strânse prin crengile putrezite, a înghiţit tone de paf că şi-a uitat masca acasă în Los Cristianos, a rupt şi firul de la antena vecinilor cu o creangă ce-a picat cu viteză din vârf, dar în final palmierul – ca scos din ţiplă.

Seb s-a spetit cu munca (şi nu glumesc) iar la sfârşitul zilei era plin de înţepături pe picioare. Palmierii au frunzele foarte ascuţite, în special cele de la baza crengii, şi sunt chiar veninoase (Dan a stat odată vreo două săptămâni pe antibiotice din cauza înţepăturilor de palmieri). Acum Seb mai are vreo două vârfuri de ace de palmier înfipte în piele… aşteptăm să iasă singure sau să facă puroi. Iuh

Expediţia în nord a avut şi avantaje: eu şi Seb cică am învăţat meserie (adică am văzut cum se face), Dan şi-a câştigat nişte bănuţi frumoşi, am mâncat două frumoase şi coapte fructe de cactus şi am descoperit un pom fructifer ce face nişte nebunii gen litchi (găsiţi poza cu pomul în galeria foto… am mâncat de ne-am spart şi am mulţumit lui Dumnezeu că nu ne-au dat cufureală).

Altă parte bună e că la sfârşitul zilei de muncă, după drumul de vreo 80 de kilometri spre casă, Dan ne-a cinstit cu cea mai dumnezeiască pizza pe care am mâncat-o de muuuuult timp, de fapt locul doi în topul meu personal al celor mai delicioase pizze (nr.1 este cea de anul trecut, din insula La Maddalena). Blatul e ăla moale ce doar în vis există şi rar îl găseşti aşa cum vrei, că de cele mai multe ori pizzerul o uită în cuptor şi usucă coca prea rău. Apoi, brânză din belşug, ciuperci multe, sos proaspăt de roşii şi busuioc (plus prosciuto). Simplă şi perfectă.

[nggallery id=4]

Poză cu pizza n-am, eram prea obosită de la atâta pozat palmier şi mâncat pizza :D, da’ vă dau poză cu palmierul tuns, toaletat complet. Pentru restul magnificelor poze :D, intraţi în galeria foto… plus că avem şi video, graţie lui Seb. Mai vorbim. 🙂

10 thoughts on “Jeaninoasa şi Seb, ucenici în Tenerife la tuns de palmieri”

  1. Achile si Achiloasa

    He,mie-mi placea si pletos , da daca v-a iesit un ban pt. tunsoarea aia tot e bine! Oricum pare destul de grea operatiunea nu stiu daca m-as baga la asa ceva! Adica sunt dispus sa fac cam orice dar nu as pune asta pe primul loc!
    lui seb i-as recomanda rivanol care e sfant pt. puroaie stie tetea din armata, unde orice rana insemna puroi!
    Frig!!!Brrr,eu nu mai vreau frig defineste mai clar termenul , ca eu
    si cand vad 15 grade la voi ridic o spranceana!
    BAFTA MULTA IN CONTINUARE!!!!

  2. Si mie imi placea mai mult inainte,l-ati chelit de tot :)).frumoase pozele, frumos si pe acolo…
    P.S. Si mie imi place pizza cu prosciuto…mi-ai facut pofta :(((…bine ca n-ai pus si poze ca sa salivez de la primele ore ale diminetii :))

  3. jeaninoasa

    Păi poate vă plăcea vouă pletos, da’ proprietaru’-l voia tuns. Că altă treabă e când e epilat, nici şobolanii nu-şi mai fac cuib, nici vecinii nu mai ţipă. 😀

    Să definesc răcoarea? Păi ca atunci în august când mergi la ţară, te duci pe la rude, ajungi şi pe la câmp, năduşeală maximă, fără apă, fără pic de adiere de vânt, fără nimic altceva decât căldură şi la un moment dat pac! ai ajuns în curtea bunicilor, la răcoarea casei şi a viţei de vie, cu miros de pepeni şi cu apă proaspătă din fântână. Cam aşa era.

    Când vedeţi voi 15 grade în nord, cam atâtea sunt acolo… Ce să zic, în partea de nord a insulei, în zona de coastă, bat şi nişte vânturi de-ţi cam tremură oasele. Acolo e cald doar dacă e soare şi nu bate vântul. Cum intră în nori, trebuie să tragi un pulover pe tine. Bine de noi că suntem în sud. 🙂

  4. pfuuuu, ce l-ati chelit pe săracu palmier :).
    Dar de ce zici că țipau vecinii ? le ținea umbră sau care era problema? sau din cauza șobolanilor? nu-mi vine să cred că ăia se urcau la așa o înălțime sa-si facă culcuș .
    Acu, te văd pe tine facând/exersând această muncă, dar te intreb: se angajează și femei ca tăietor de frunze de palmier ?

  5. aleexandru

    marfa rau acolo….a-s tunde si eu un palmier sa vad cum e ca tot toaletez pomii:))))))))

  6. E ceva mai complicat decat toaletarea pomilor cred eu. Zic asta pentru ca aici cam toate plantele sunt agresive, au tepi si venin si daca nu ai grija te alegi cu dureri cumplite de la o simpla zgarietura.

  7. aleexandru

    ma descurc eu…aiki la noi tai pomi fara prob si stau in coarda di fac tot….am vz ca akolo nu poti sta….A-s fi curios sa vad cum se taie un palmier….

  8. Jobul ăsta pare interesant: un palmier tuns zilnic vă poate asigura un trai decent. Dar ce muşchi va face Seb de la maceta, mamă-mamă!

  9. Seb nu va face prea mulţi muşchi din asta pentru că joburile de acest gen sunt rare:)

Comments are closed.

Scroll to Top