Despre cum, aseară, a erupt vulcanul Teide

Petarde să fie? Nu prea, sună ca şi cum s-ar da cu tunul, cât de puternice să fie petardele ălea!? Artificii? Nici de revelion n-au răsunat aşa de tare jocurile de artificii. Ce mama naiba?!

– Să ştii că a erupt Teide!!!! dă soluţia dramatică Seb.

Cu sufletul la gură am alergat spre uşa apartamentului, uşă care dă spre nord şi din pragul căreia să vede vulcanul tenerifez. Mă gândeam la un milion de lucruri, la norul de cenuşă, că n-o să mai pot face plajă curând, apoi la chestia asta că o să fim martori ai unui fenomen geologic despre care am învăţat la şcoală, m-a străfulgerat că suntem la adăpost de curgerile de lavă, oare o fi o erupţie adevărată, cu tot cu lavă, şi, mai ales, mă gândeam la ce spectacol al naturii ne va oferi priveliştea când vom deschide uşa şi ce fotografii bestiale vom face.

Nu mai trebuie să vă spun că aseară, când Seb mi-a jucat farsa asta spontană, n-a fost nicio erupţie, doar aţi fi aflat imediat la breaking news. Am fost… dezamăgită. Ca şi cum bucuria unui concert ar fi fost curmată dramatic de vestea că actorii nici n-au avut de gând să dea reprezentaţia şi nu va avea loc niciun spectacol. Seb s-a stricat de râs, „Cum ai putut să crezi că a erupt Teide?!” Păi e un vulcan activ, mi-a fost foarte uşor să muşc momeala. „Şi cum să crezi că aşa sună un vulcan când erupe, ca un foc de artificii?!” Scuzaţi, n-am mai ascultat pe viu un vulcan care erupe, deci aş fi putut să cred că face şi ca pisica, nu? dacă sunetele erau suficient de puternice şi intense. Şi aşa cum sunt eu conectată la ştiri şi informaţii de ultimă oră, putea să se întâmple cam orice pe insulă, un război sau o erupţie vulcanică chiar, fără ca eu să ştiu. 1-0 pentru Seb.