Cum se cheamă pescuitul fără captură? Meditaţie :D

Când am venit în Tenerife şi bancurile de peşti din Puerto Colon mi-au încântat retina, mi-am zis iată că vom mânca o grămadă de peşte. Chiar îmi făceam probleme că o să mă satur de atât de multă carne de vieţuitoare marine şi mă gândeam că trebuie să ticluim un  program alimentar care să dea voie şi altor categorii de alimente în cinele noastre. N-a fost nevoie că nu s-a ajuns deloc la o astfel de situaţie.

Prima dată când am văzut că Seb nu prinde peşti mari, am zis că de vină e cârligul, e prea mic. Asta a fost explicaţia lui, eu am adoptat-o de bună pentru că dintre noi doi el este specialistul în pescuit şi vedeam în cârligele mari reuşita.  Am găsit un magazin cu articole pescăreşti în Los Cristianos, acum aveam şi cârligele trebuincioase, dar marile capturi au întârziat. Mai apoi i s-a stricat mulineta şi vorbele lui Seb erau ceva în genul stai să ajungem în România şi-mi recuperez eu lanseta mea aia bună. Am ajuns în ţară, ne-am întors cu mult prea buna şi lăudata lansetă, şi, în viziunea mea, asta era tot de ce avea nevoie Seb ca să pună pe masa familie nişte peşte zdravăn.

Acum am rămas fără speranţă, pentru că toate neajunsurile au fost eliminate rând pe rând şi tot nu e nicio captură serioasă: şi cârligele naşpete au fost înlocuite, şi lanseta pipernicită s-a transformat, şi momeala s-a perfecţionat. Săptămâna trecută s-a întors cu un peşte dorada sau ceva în genul lat, subţirel şi argintiu. Mare cât o palmă de muncitor în construcţii, deci destul de mare. Dar, e doar un peşte. Ce naiba să găteşti cu un singur peşte? Şi acum stă liniştit şi solitar în congelator.

Noua scuză a lui Seb este că nu există peşte pe acolo unde bagă el băţul. S-a scufundat într-o zi cu soare în zona digului dintre plaja La Pinta şi plaja Torviscas şi cum n-a văzut nici un peşte rătăcit, a decretat acum ştiu de ce nu prindeam eu peşte. Din acelaşi motiv ca atunci când pescuieşti în cada din baie. De când mi-a spus asta, n-a mai plecat la pescuit. Dar cred că atunci când va merge, tot pe acelaşi dig se va opri. Pentru că m-a pălit o nouă teorie. Ţinta lui Seb nu este peştele în vârful undiţei. Mă rog, este doar pentru bucuria mea de copil uau, uite ce peşte ai prins. Ţinta lui este momentul în sine. Aşa cum unii fac yoga să-şi relaxeze muşchii şi să mediteze, aşa face Seb acest sport ca să-şi ia porţia lui de yoga. Că altfel cum să-mi suporte gura mea cea mare şi neobosită?

Aaaa, da, şi mai am încă o teorie, asta nu-l vizează pe Seb. Peştii ăia ce înoată în bancuri prin port lucrează mână-n mână cu indienii care vând în magazinele lor cu de toate undiţe şi mincioguri. Sunt PR-i sau geva, că altfel nu înţeleg de ce numai în port, sub nasul tracătorului, se-arată.

[nggallery id=59]

12 Comentarii