Am găsit studio de închiriat. Privelişte de pe balcon, marele ocean Atlantic.

He, he! Am găsit studio de închiriat, deseară la ora 19 semnăm contractul pe trei luni. Cât eram în ţară Seb a căutat pe saituri canariote apartamente de închiriat şi a corespondat cu o tanti agentă imobiliară din San Eugenio, o localitate lipită de Las Americas. În San Eugenio găsise Seb la tantia asta, printre alte chestii mai scumpe, şi un studio de 360 de euro. A rămas ca atunci când ajungem pe insulă s-o sunăm. Aşa că azi dimineaţă, adică pe la ora 11 😀 că atunci e dimineaţă, Calu a sunat-o, că tantia nu ştie ingles şi noi încă nu ştim espanol.

Canariota a zis că ne vedem la 11.30 la complexul Islands Village. Am ajuns cât de cât în zonă, aşa cum ne arăta GPS-ul de pe telefonul lui Seb, o sunăm să ne dea indicaţii, ajungem în faţa complexului, o sunăm din nou şi femeia zice că întârzie vreo jumătate de oră. Da’ cât de proşti ne credea de nu ne-a zis de prima dată de întârziere? Zicea probabil că ne rătăcim noi vreo juma de oră şi nu mai e nevoie să se scuze…

(fiecare complex de locuinţe de pe insulă are piscină, deci, şi noi)

(o meserie dintr-asta îmi doresc şi eu, să privesc cum creşte iarba şi cum merg aspersoarele)

De studio ce să zic, ne place… pentru început. Costă 360 de euro pe lună, bani în care sunt incluse toate taxele de la electricitate, apă, gunoi la…. atât. Că gaz nu e, nu-i nevoie, aragazul este electric, centrală nu trebe că deh, pe insulă nu e frig. Pe lângă cei 360 de euro pe luna asta, trebe să-i mai dăm lui Merlin, că aşa o cheamă pe canariotă, 100 de euro comisionul ei, de agentă şi 180 de euro jumate din garanţie. Că cealaltă jumătate de garanţie o dăm luna viitoare. Garanţia ne-o dă înapoi la plecare. Dacă plecăm înainte de cele trei luni contractuale, ni se opreşte un procent de vreo 30% din garanţie. Ceva de genul ăsta.

Deci noi, deseară, când semnăm contractul, tre’ să plătim 640 de euroi (360+100+180) şi primim un studio cu terasă şi privelişte spre ocean, casa toată echipată ca la hotel. Ne pune lenjerie pe pat şi şampon în baie 😀 N-avem televizor, era bun pentru o ştire, ceva în spaniolă, dar mare dezavantaj nu-i, că sper să n-avem timp de televizor (adică toată ziua şi noaptea să fim plecaţi pe plajă, pe la munci, pe insulă, bla, bla, bla)

(la intrare pe stânga este baia, destul de drăguţă, apoi bucătăria, la fel, destul de ok şi camera de dormit end staf :D)

(terasa unde ne vom bea ceaiul şi vom inspira aerul fain de insulă. Avem şi o plăntuţă, cam uscată ea, da’ Seb se pricepe la flori, o va revitaliza)

(ce se vede de pe terasa noastră? Atlanticul, por supuesto)

(aleea de la intrarea în studio, nr. 505 B)

(în san Eugenio Alto, cât o aşteptam pe canariotă)

(bulevard din Las Americas)

(Calu pe placă, în faţa barului în care stăm)

(barul Lo Squalo, în centrul staţiunii Las Americas)

Acum suntem la o masă în Lo Squalo. Patroni îs doi italieni care s-au mutat pe insulă anul trecut şi au preluat afacerea. Adică plătesc chirie adevăratului proprietar, un canariot. E fain barul şi foarte ieftin, adică mai ieftin decât la terasele din centrul Sibiului. Pe un freş de portocale şi un expreso cu lapte am dat trei euro. Şi am primit şi parola pentru net. Acum tocmai am mâncat, io taliatele a pesto cu 5 euro şi Seb o salată cu pui la şase euro, preţ în care a intrat şi o halbă de bere. Ce să zic, îmi place viaţa mea. Şi „biroul” ăsta în care intră mereu surferi bronzaţi şi tatuaţi e pe gustul meu. „Fain cartierul nostru general” zice Seb.

În studioul în care ne vom muta din seara asta n-avem net. Este un bar cu uairles, la fel ca Lo Squalo, lângă complexul nostru rezidenţial, trebe să vedem cum facem rost de parolă. Mergem în seara asta la o sangria. 😀

Pentru mâine avem şi ceva de muncă. Nişte poze la un magazin de surf , poate se hotărăşte patronul, un brazilian de 25 de ani, ca Seb să-i facă saitul de prezentare… Ăştia sunt praf cu internetul, n-are unu un sait de doamne-ajută. Spre exemplu, barul în care stăm acum are domeniu, dar dacă intri pe sait te redirecţionează către contul lor de facebook. Praf de tot. Deci loc de făcut bani. 🙂

Iubesc viaţa în Tenerife, aşa cum o înţeleg eu acum.