Yago a ajutat foarte mult, și-a adus găletușa și lopățelele de plajă și s-a implicat în proiect

Zilele trecute am trăit așa o mare revelație încât vreau neapărat să vă împărtășesc și vouă. Poate că sunteți în aceeași situația ca mine și nu știați, sau poate că nu-i deloc ceva nou pentru voi. Poate că locuiți la țară sau poate că vreți să locuiți la țară sau poate veți ajunge să locuiți la țară. Și atunci informația asta vă poate ajuta mult să vă îmbunătățiți viața.

Este vorba despre caca. Și locul unde facem caca. Și unde se duce caca. Și ce facem cu caca. Și ce facem cu mirosul. Trebuie întâi de toate să prezint contextul.

Săptămâna trecută Seb a aflat de un curs în nordul insulei, în El Sauzal, ținut la o fermă de permacultură. Cursul era despre construcția ecologică a unei ”baño seco”, pentru noi n-a contat prea mult ce construiau oamenii ăia, ci cum construiau. Noi visăm la o căsuță construită de noi cu materiale naturale și tehnici mai primitive, așa că ni s-a părut ideal să ne înscriem la acest curs. Mai ales că era la o fermă de permacultură, adică oamenii făceau o agricultură permanentă, de-aia care respectă solul și biodinamica plantelor, ecologică și care nu generează niciun pic de gunoi. Deci aveam ocazia să învățăm ceva și despre permacultură și despre construcția ecologică, nu puteam să nu mergem.

Când am ajuns la ferma La Libélula oamenii deja lucrau.  Erau vreo 5 cursanți, ca și noi, și 3 din proprietarii fermei. Noi am întârziat puțin, pierdusem prima lecție de teorie. Ne-au pus repede la curent cu ce pierdusem, asta este fundația, cu materialele ăstea punem temelia, cu trestie de-acolo ridicăm pereții. ”Aaa, dar voi știți ce este un baño seco, nu?” Firește că știm, este o saună uscată 😀 Seb își dăduse cu presupusul când citise anunțul cu câteva zile în urmă, eu am luat de bună, niciunul din noi nu a verificat să vadă dacă chiar înseamnă saună uscată, până la urmă era destul de dubios, de ce ar construi o fermă de permacultură dintr-o zonă caldă o cameră de saună? Toți au râs de mine, dar cu îngăduință, păream niște orășeni ignoranți. ”Nu, baño seco este o budă în care faci doar caca, îl acoperi cu frunze, paie și alte materiale organice și din care apoi scoți pământ”.

Aaa, deci oamenii făceau compost pentru livada ce aveau s-o planteze și-l făceau din caca, caca de om. Cel mai bun îngrășământ natural. Aveau și acum tot un soi de budă uscată, în mijlocul unui pâlc de trestie: o gaură în pământ adâncă de vreo jumătate de metru, un ero-palet găurit pus peste, un sul de hârtie igienică înfiptă într-un fir de trestie și un coșuleț cu paie lângă. Nu mirosea nimic în jur, nu se vedea nimic în groapă. Când se umplea groapa de caca și paie, o marcau cu pietre de jur împrejur și făceau altă groapă. În zonă am zărit câteva mai vechi, totul era curat, nici urmă de muscă, liniște, pace și foșnet de trestie.

Asta este buda uscată dintre trestii de la ferma din El Sauzal
Asta este buda uscată dintre trestii de la ferma din El Sauzal. Poza e mai veche, de pe site-ul lor, acum trestia e mai verde și buda și mai în mijlocul câmpului de trestie

Acum oamenii de la fermă au plănuit să facă ceva mai elaborat ca să poată folosi și humusul ce se formează în budă, materie organică indispensabilă pentru plante. Și s-au hotărât să ridice o mică clădire de 2,5 m în care să facă o cabină de duș și o budă uscată. În general au în plan să folosească materiale naturale, dar unde nu se poate, folosesc și materii chimice procesate (cum ar fi cimentul sau lipiciul folosit pentru a lipi plăcile de ciment). Deci cutia în care se face caca este făcută din mai multe plăci de ciment, are un soi de două încăperi care comunică între ele, și două găuri: una pe unde se face caca și se pun paie și frunze peste, și alta, la celălalt capăt al cutiei, pe unde se scoate cu lopata humusul, atunci când este gata. Una din proprietarele fermei, Eli, o portugheză plină de energie, era creierul construcției, ea făcuse facultatea de arhitectură și de vreo 5 ani intrase în zona asta, a permaculturii și bio-construcțiilor, ea desenase și cutia de compost, care nu era un simplu cub, ea a muncit cât toți la un loc.

Yago a ajutat foarte mult, și-a adus găletușa și lopățelele de plajă și s-a implicat în proiect
Yago a ajutat foarte mult, și-a adus găletușa și lopățelele de plajă și s-a implicat în proiect (în plan îndepărtat se vede Eli)

IMG_6652

Seb a muncit cel mai mult și cel mai bine dintre cursanți, oamenii chiar l-au întrebat dacă a mai lucrat în construcții. Iar pălăria lui de sperie-ciori a primit la fel de multe aprecieri :D
Seb a muncit cel mai mult și cel mai bine dintre cursanți, oamenii chiar l-au întrebat dacă a mai lucrat în construcții. Iar pălăria lui de sperie-ciori a primit la fel de multe aprecieri 😀

IMG_6674

Pentru temelia clădirii au folosit saci umpluți cu un amestec uscat din pământul ce fusese scos de pe loc și calcar. Sacii suprapuși și bine tasați, se întăreau ca cimentul de la umezeala de peste noapte. În prima parte a cursului s-a pus temelia, în următoarele sfârșituri de săptămână se vor face pereții din sticle, lut și trestie, și acoperișul, care va fi verde, pe care vor cultiva ceva plante, nu mi-e clar de ce, din moment ce ei nu suferă din lipsă de spațiu, ferma este mare de un hectar și acum ei lucrează doar 2000 mp, din lipsă de oameni (sunt ei 4 și cu vreo 2-3 voluntari, muncă zilnică).

la libelula permacultura2

Așa arată grădina lor de permacultură în care au și două mici iazuri
Așa arată grădina lor de permacultură în care au și două mici iazuri

Cum v-ați dat deja seama, în buda asta uscată, în care caca se transformă în humus, nu se face pipi. La Libélula, pipi se face în altă parte a fermei: caca în câmpul de trestie, pipi la vreo 200 de m mai acana, într-o gropiță cu nisip și pietriș peste care se pune apă după fiecare pișare, zona fiind adăpostită de un paravan de trestie spoită cu lut. Ce nu mi-e mie deloc clar este cum pot ei să se descurce făcând pipi într-un loc și caca la 200 de metri distanță, că atunci când te trece caca, faci și pișu, nu ai cum să te ții, sau ai, dar nu ți-e prea comod. Sau trebuie să treci întâi pe la pișoar, ușurezi vezica, te ridici, îți tragi pantalonii și pleci la buda uscată? Merge, e mai peste mână, dar merge. Numai că ce te faci când te trece tare? Eu am dat drumul în buda lor uscată din trestii și la pipi, sper că nu le-am stricat prea mult pânzele freatice sau mai știu eu ce.

Ca o paranteză, cursul la care am participat a costat 30 de euro pentru 2 zile de sfârșit de săptămână (mai urmează încă două week-end-uri, fiecare a câte 30 de euro de persoană). În acești bani primești cunoștințele lor teoretice, beneficiezi de experiența lor în astfel de construcții eco (Eli și Bruno mai făcuseră vreo 5 în peninsulă) și practică 😀 Adică plătești, dar dai și la lopată, cum altfel să înveți. Eu venisem pregătită cu agendă și pix, pfuai. În bani a fost inclusă și o gustare de fructe, mâncarea de prânz a costat 5 euro în plus de persoană, a gătit Carmen, o canario din La Orotava, o delicioasă mâncare vegană (supă cremă de dovlecei, legume la cuptor cu cus-cus, ciorbă de fasole, orez integral, salată verde, o tartă din gofio, curmale și migdale). Pentru cei care locuiesc în Tenerife și vor să învețe ceva despre bio-construcții, bude uscate, compost, permacultură, aici se pot înscrie pentru 23-24 august și 30-31 august.

Pe net am găsit multe alte variante de bude uscate în care faci și pipi, dar pentru că faci pe alt orificiu, poate fi colectat cu o țeavă sau un furtun și strâns într-un bidon care e golit periodic. Urâtă treabă, zic eu, mai ales când vine ziua să-l golești. Dar eu cred că este mult mai bine decât cum sunt wc-urile clasice de la țară, în care totul merge în aceeași groapă și miroase mereu, și-năuntru, și-nafara wc-ului. Stând eu acolo pe buda lor uscată din câmpul de trestie, unde nimic nu mirosea, m-am gândit cât de proastă am fost, copil fiind, la țară trăind. Mi-era scârbă să merg la wc-ul din fundu curții și făceam mereu prin grădină, în vie sau în lanul de porumb. Puneam un bolovan de pământ peste și niște frunze verzi și asta era. Când treceam pe acolo după, mirosea, așa că mergeam mereu în altă parte. Seara, când mi-era frică de întuneric să merg în vie, făceam în spatele casei și maică-mea aduna săraca căcații dimineața sau când se strângeau mai mulți de nu mai puteai să treci pe-acolo de miros. Păi nu puteam să-mi fac și eu  groapă în spatele casei și să-mi țin niște paie lângă? N-ar fi fost nici miros, nici plin de cârnați. O treabă curată.

Oamenii ăștia care fac bude uscate le propun și ca variantă de wc în casă, e tot pe principiul cutiei cu două găuri, una în casă unde faci, alta afară, la temelia casei, pe unde scoți humusul. În baie, lângă budă, ții frunze sau paie și asta-i tot. Spun că așa economisim apa, pentru budă ne mai consumând niciun strop, și păstrăm pânzele freatice curate. Când tragem apa, folosim 10-15 litri de apă care se infiltrează în sol, contaminând rezervele de apă potabilă ale regiunii. În orașe apa de la wc-uri este reciclată și tratată cu substanțe chimicale puternice pentru a o steriliza, ca apoi să fie folosită la udarea plantelor din spațiile publice și să ajungă tot în pânzele freatice, în râuri și apoi în oceane. Știu că probabil o să spuneți că asta nu-i nimic pe lângă poluarea industrială, dar dacă ne gândim că din populația planetei de vreo 8 miliarde de oameni peste jumătate stau la oraș și, implicit, trag apa când fac caca, asta zi de zi, de 3 ori pe zi dacă nu-s constipați, ajungem să ne dăm seama că este o sursă majoră de poluare.

Acum, concluzionând, nu știu dacă mi-aș complica viața făcându-mi o budă uscată la bloc (nu este imposibil, dar nop, nu aș face-o). Dar, dacă luăm în considerare că noi deja vrem să ne mutăm la țară, buda uscată pare tot mai probabilă. Nu cred că aș face-o în casă, în camera de baie, probabil în grădină, printre plante, ca un sanctuar, ceva de genul acesteia din Paraguay, pe care am cules-o de pe internet (nu aș face-o din peturi, ci doar din bețe de trestie)

bano seco paraguaySau a acesteia din Columbia, cu unele modificări 😀

bano seco colombiaȘi altă variantă de budă uscată, tot din Columbia, trei poze care arată munca în progres.

GEDSC DIGITAL CAMERAbano seco pegando-botellasGEDSC DIGITAL CAMERA

Unul mai ”modern”

 

Cred ca baia asta este doar pentru bărbați, cel puțin pișoarul este. Poza de aici
Cred ca baia asta este doar pentru bărbați, cel puțin pișoarul este. Poza de aici

Sau mai în natură, cum îmi place mie

In Chile, de aici, cine vrea să învețe participă doar ca voluntar, nu se perceb taxe. Ai noști sunt mai materialiști
In Chile, de aici, cine vrea să învețe participă doar ca voluntar, nu se perceb taxe. Ai ”noști” sunt mai materialiști, ne-am dat seama de asta de la început, dacă voiam un praz sau o salată din grădină, trebuia să le plătim, mă rog, politica lor, dar când îți vin niște oameni și-ți muncesc să te ajute să-ți construiești buda, nu le ceri bani pe mâncare. Ok, trebuia să plătești bucătăreasa, dar dă măcar și tu niște verdețuri pe de-a moca, că nu e de-a moca, de fapt, că ți-am plătit cu 30 de euro plus sudoare ;D