Randament mai bun şi concurenţă mare în a doua zi de muncă pe Playa del Duque

Nici nu mă aşteptam să meargă atât de bine cu costumele ăstea de baie. Este fascinant cum gândesc oamenii şi cât de mult doresc femeile de vârstă mijlocie să fie sexy. Ieri am vândut opt costume de baie şi toate unor femei de peste 40 de ani. Nici măcar o femeie tânără, de vârsta mea sau până în 30 de ani, nu s-a arătat interesată de ceea ce prezentam. Asta ce înseamnă? Că tinerele se cred suficient de sexy şi fără un costum de baie mai decupat, iar femeile la 45 de ani văd costumul ca un plus de sex appeal.

Pe Playa del DuqueJe, Je conduce o austriacă la "cabina" de probă. Nu-i aşa că e bronzată de vis? (Seb)

Dincolo de asta, ieri am avut contact cu alţi vânzători de pe plajă. Chiar dacă comerţul de orice fel, de la ochelari de soare la haine şi mâncare, este interzis pe toate plajele de pe insulă, pe toate plajele există comerţ. Se desfăşoară ilegal şi cu voia autorităţilor care închid un ochi în această privinţă. Playa del Duque este sectorul a trei argentinience care vând pareos (adică eşarfe), a două canariote care vând şi ele pareos dar alt tip de pareos, plus pălării din paie, şi, de acum, şi al lui Jose şi al meu, care vindem costume de baie. Cred că mai există şi alţii, dar nu ne-am intersectat încă. Dar nici n-aş vrea să mai fie alţii, că femeile ăstea, ca nişte vrăjitoare, atâta ne-au bătut la cap ieri că plaja e prea mica ca să ne cuprindă şi să plecăm de acolo, că e sectorul lor de şapte ani de zile, încât nu ne mai trebuie alţii. E foarte amuzantă faza asta, că atâta timp cât ele sunt în aceeaşi ilegalitate ca şi noi şi nu au vreun drept legal să vând acolo, ne sunt egale, deci nu pot emite pretenţii. Ce-i asta, mafia plăjii? Bine, eu mi-am văzut de ale mele cât timp Jose s-a certat cu ele. Iar când a trecut Policia Local cu maşina pe promenada de lângă plajă, toate s-au întins pe prosoapele de plajă, au acoperit sacoşele cu marfă şi s-au făcut că-s turiste. Deci, chiar dacă or cotiza acolo cuiva, nu-i suficient încât să nu se ferească. Eu am văzut târziu poliţia, când un gabor deja ieşise din maşină şi se plimba pe plajă printre umbreluţe. M-am aşezat frumos pe nisip şi am aşteptat să plece. Seb, cât timp îmi făcea poze ca un paparazzo, l-a văzut pe Jose cum îi dă nişte hârtii poliţistului, iar hârtiile arătau cam a bani. Tot e bine.

La sfârşitul a patru ore şi jumătate de muncă am plecat acasă cu 46 de euro. Că Jose s-a sucit din nou, îmi dă 25 euro fixul şi 2,5 euro pentru fiecare costum vândut. Asta înseamnă 25+2,5×8=45 de euro. Plus că mai avea să-mi dea un euro de cu o zi înainte, deci am produs 46 de euro. Mă declar mulţumită. Jose zice că dacă facem astfel de vânzări în aprilie, când este cea mai moartă lună din punct de vedere turistic în Tenerife, atunci în august ne îmbogăţim. Mie nu-mi pasă de ce zice el, eu nu vreu să mă îmbogăţesc, ci să câştig atât de bine încât eu şi Seb să trăim decent (într-un post viitor o să definesc decentul în accepţiunea mea).[nggallery id=28]

Post scris de Je şi publicat de Seb, care semnează comentariile la poze şi titlul.

Un răspuns