Despre vremea din Tenerife și de ce Nordul nu-i ca Sudul

Trăim pe o insulă care îți oferă orice climă ți-ai putea dori. Datorită reliefului creat de vulcani și în special de Teide, Tenerife este o combinație de microclimate incredibile, de la sudul arid la nordul umed, de la temperaturile plăcute tot timpul anului din zona de coastă, la aerul răcoros de la 600-1000 de metri și frigul de pe culmile vulcanilor.

Sunt atât de numeroase microclimatele, încât chiar și de la noi de acasă până la capătul drumului forestier din pădure, pe o distanță de mai puțin de doi kilometri sunt deja diferențe de climă. Acasă pe terasă poate fi răcoare și umed, iar mai sus, în pădurea de pini să fie cald și uscat.

Se spune despre Tenerife că este insula eternei primăveri. E adevărat, dar nu pe toată insula, că altfel cum ai putea face plajă fără să te trezești că vine ploaia. Așa că dacă vrei să te prăjești la soare tot timpul anului, sau ești aici în concediu, nu e recomandabil să alegi nordul, exceptând lunile de final de vară, toamnă și început de iarnă, când soarele nu e ascuns de norii proptiți de alizeu în bariera muntoasă formată de Teide.

Cum e vremea în Tenerife, în nord

E posibil să ai parte de soare și atunci, dar numai până spre amiază, când norii încep să se adune exemplar. Asta când bate alizeul. Când nu bate, soarele strălucește de regulă peste tot și apropierea de continentul african cu vânturile de sud vest-sud est se simte prin temperaturi de peste 30 de grade și uneori cu un fenomen nu prea iubit de localnici, Calima. E doar nisip fin ridicat de furtunile din Sahara și purtat de vânturi uneori chiar până în Europa. Pare un fel de smog gălbui-portocaliu, cum se vede în zilele de vară prin București. E cu atât mai portocaliu cu cât praful ajunge mai dens. Nu este însă nimic de speriat pentru că pe coasta Atlanticului temperaturile nu sunt niciodată insuportabile. Mereu se găsește nițel de briză iar praful nu e periculos decât dacă ai probleme severe de respirație.

Eterna primăvară o găsești însă pe versantul nordic. Aici e vremea aceea capricioasă, pe care o știm primăvara. Vremea în care ieși din casă îmbrăcat și te trezești că te topești sau dimpotrivă, pleci fără hanorac și te cam strânge pielea. Dar să fim înțeleși. Aici nu vine ploaia cu tunete și fulgere din senin. Furtuni de acest gen sunt rare, spre deloc. În nord, dacă plouă, fie cerne mocănește, fie sunt ploi scurte urmate de soare și musai curcubeu care mai de care mai spectaculos.

E foarte curios cât de interesată e lumea de vreme aici pe insulă, când mare variație nu prea este. La început când am dat de forumurile de meteo din Canare și apoi peste paginile de Facebook ale pasionaților de meteorologie, (care sunt destul de multe, cu două mai importante), mă amuza câte comentarii și discuții erau la fiecare post, cât de banal ar fi fost. În sudul turistic, adică Playa de Los Cristianos și Playa de Las Americas unde am stat șase ani, vin patru ploi pe an și mai bate vântul uneori iarna. În rest, nici picătură, cam din aprilie până în noiembrie. Mai sunt și excepții, cum a fost o ploaie anul trecut în august, odată la 30 de ani.

Cam de prin luna mai, nu se mai prea vorbeste despre vreme, pentru că nu se mai schimbă mare lucru. Mai vine o calima peste sud sau plouă mărunt și tipic în nord. Și apoi așteptarea toamnei, care poate aduce niște resturi de furtuni tropicale, pentru că adevăratele furtuni tropicale nu coboară spre Canare decât în mod excepțional. De vreo trei ani însă, furtunile s-au leșinat mereu și a plouat foarte puțin în sezonul tipic lunilor noiembrie-aprilie.

Acesta a fost unul din motivele pentru care am vrut să ne mutăm în nord, ca să fie mai verde și să avem o grădină și ploi.  După cei șase ani de pantaloni scurți, aici unde ne-am mutat, la vreo 600 de metri deasupra nivelului mării, cu Teide parcă la o aruncătură de băț, le cam duc dorul. Minimele au coborât iarna la 10 grade în unele nopți, iar ziua nu au fost mai mult de 20 de grade. În partea cealaltă, în Playa de Las Americas, nu îți puneai problema să pornești vreodată soba. Dar avem grădină, vie și pădure, așa că nu mă plâng. Iar din când în când mai rupem ritmul alizeului ce trimite nori, cu câte o vacanță în sud, la soare și la căldură.

Nu mă întelegeți greșit. Plaj, cald și baie în ocean este și aici tot timpul anului, jos pe coastă, la trei kilometri, dar soare nu prea :).